Președintele UNJR despre cazul fetiței din Mehedinți: Ridicați-vă vocea în apărarea celor slabi!

„Din punctul de vedere al autoritatilor din justitie, insa, este important sa fie clarificat care a fost rolul procedural al procurorului in acest caz si cum s-a ajuns ca prin punerea in executare a unui mandat de perchezitie sa se ajunga, in fapt, la executarea silita a unei hotarari judecatoresti civile privind un minor. Pana cand circumstantele concrete ale spetei vor fi lamurite de organele abilitate, este important ca cetatenii sa inteleaga regulile ce guverneaza executarea silita a unei hotarari judecatoresti, pentru ca am observat multa confuzie, lipsa de informare, dezinformare si manipulare in spatiul public pe acest subiect.

Am urmarit atenta modul in care presa a relatat sau nu a relatat despre acest caz. S-a vazut din nou ca o mare parte a presei este tributara viziunii subiective pe care o au asupra justitie: daca fapta ce a starnit controverse apartine „celor buni”, „rezistentilor” sau „aparatorilor independentei justitiei” primordiala nu mai este informarea corecta a publicului, ci justificarea actiunilor. Adica exact reteta devenita comuna in trecut si folosita de fiecare data cand se vorbea despre vreun abuz in justitie.

Relevanta in acest sens este pozitia asociatiei VeDem Just, varf de lance al „apararii” justitiei prin reteta amintita mai sus, pozitie postata de Facebook de judecatorul Cristi Danilet, care, la scurt timp dupa ce a izbucnit scandalul mediatic, a iesit sa linisteasca cetatenii, anuntandu-i ca „azi s-a pus în executare silita aceasta hotarare, cu organe de la Protectia Copilului, executor judecatoresc si Politie”.

In realitate, insa, asa cum rezulta chiar din spusele procuroarei citate mai sus, judecatorul Danilet a dezinformat, deoarece nu executorul judecatoresc, ci chiar procuroarea a „ridicat” si „predat” copila, in urma punerii in executare a unui mandat de perchezitie, nu a unei hotarari judecatoresti. Toate aceste detalii esentiale sunt ascunse de VeDem Just, care cearta insa ipocrit presa pentru ca „a prezentat cazul fara o pozitie din partea institutiei publice ANPDC sau a organizatiei FONDC care s-au preocupat îndeaproape de acest caz”.

In aceasta epoca a „post- adevarului”, informarea devine o misiune personala a fiecarui cetatean si arma sa in a-si apara libertatile si drepturile fundamentale, atunci cand ele sunt amenintate mai ales de institutii de forta ale statului”, scris Dana Gîrbovan, președintele UNJR, pe Facebook

Aceasta spune că procedura executării unei hotărâri definitive privind minorul este reglementată de Codul de procedura civilă, iar competența de a pune în executare aparține executorului judecătoresc, nicidecum procurorului.

„Ca regula, o hotarare judecatoreasca definitiva trebuie pusa in executare. Altfel, intreg sistemul de justitie devine iluzoriu, o forma lipsita de continut. Aceasta regula este valabila si in situatia in care hotararea judecatoreasca priveste un minor. Un copil, insa, nu este un obiect, un lucru ce sa poata fi „ridicat” si „predat” silit. Un copil este o persoana, si inca una vulnerabila, caruia statul ii recunoaste, pe langa drepturile fundamentale ale omului, si o serie de drepturi specifice, tocmai pentru protejarea integritatii sale fizice si psihice.

Ca atare, legea prevede norme speciale ce se aplica in cazul masurilor privitoare la minori prevazute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuintei minorului, darea in plasament, inapoierea minorului de catre persoana care il tine fara drept, exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu minorul, precum si alte masuri prevazute de lege. Aceste norme prevad o serie de etape specifice, ce se intind fiecare pe perioade mai lungi de timp (de la 1 la 3 luni) si includ aplicarea de penalitati persoanei la care se afla copilul si care refuza predarea acesteia, consiliere psihologica pentru minorul ce refuza sa il paraseasca pe debitor sau manifesta adversitate fata de creditor, sesizarea parchetului pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti, alte penalitati etc.

In nici o circumstanta insa constrangerea nu se manifesta asupra copilului, ci doar asupra persoanei la care acesta se afla. Din contra, legea interzice in mod categoric exercitarea oricarei presiuni asupra copilului, prevazand in mod expres ca: „Nu este permis niciunei persoane sa bruscheze minorul sau sa exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea” – art. 910 alin. 4 Cod procedura civila. TOATE prevederile mentionate au in centru COPILUL pentru ca LEGEA il protejeaza.

Au fost respectate aceste drepturi ale copilului in acest caz? Permite legea creditorului sa obtina in mod indirect executarea silita prin apelarea la sprijinul procurorului, folosind procedura perchezitiei? A fost in acest caz emis un mandat de perchezitie care prevede ca trebuie cautat si predat INSUSI COPILUL? Daca da, in ce temei legal? Care mai este atunci sensul reglementarilor din Codul de procedura civila, daca partile au la indemana o cale alternativa, mai scurta, brutala, dar eficienta, cum ar fi perchezitia prin ridicarea de copii minori?

La toate aceste intrebari – si la multe altele – trebuie sa raspunda autoritatile competente.

Pana atunci insa, este important ca fiecare cetatean sa fie informat corect si, mai ales, sa se autoeduce in privinta drepturilor si libertatilor fundamentale. Cititi presa din cat mai multe surse dar, mai ales, cititi legile. Si, cel mai important, intelegeti ca atunci cand drepturile fundamentale ale unui om sunt incalcate, libertatea fiecaruia dintre noi este in pericol. Cu cat omul vizat este mai slab, mai vulnerabil, cu atat pericolul este mai mare. Aparati drepturile celor de langa voi, ridicati-va vocea in apararea celor slabi, pentru ca asa va aparati propria libertate”, mai scrie Dana Gîrbovan, pe Facebook.

Fetița a fost luată cu mascații vineri din casa în care a fost crescută de un asistent maternal, din Baia de Aramă, județul Mehedinți, după ce copila a fost înfiată de o familie din America. Momentul în care mascații au intrat în casă și au luat fetița a fost filmat de familia care a crescut-o. În imagini se observă cum Sorina refuză să meargă cu oamenii legii și strigă „mami, nu vreau să plec!”.

Imediat după ce fetița a fost luată din casă a apărut un val de nemulțumiri, oamenii fiind supărați de faptul că fetița a fost luată împotriva voinței ei.

Asistenta maternală care a avut grijă de fetița luată din casă de mascați, la Baia de Aramă, susținea că nu a refuzat adopția copilei și a fost obligată să semneze o declarație gata scrisă. Soțul acesteia declar, la rândul său, că a formulat plângeri la DIICOT împotriva DGASPC Mehedinți.

Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului a precizat că persoana de la care a fost preluată fetița din Mehedinți nu mai avea calitatea de asistent maternal, fiindu-i retras atestatul, astfel că fata era reținută ilegal. Adopția pentru fetiță a fost deschisă încă din 2013. Pe toată perioada de valabilitate a adaptabilității copilului, au fost făcute demersuri pentru identificarea în plan intern a unei familii/persoane adoptatoare, însă nu s-a reușit finalizarea unei adopții cu o familie/persoană cu reședința obișnuită în România, arăta sursa citată. În cadrul procedurii de adopție , au fost selectate 120 de familii atestate din România, dintre acestea o singură persoană a dorit să participe la o primă vizită a fetiței, dar care a refuzat ulterior continuarea demersului.

Sâmbătă, avocatul familiei adoptive, Liviu Belulescu, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Sorina s-a adaptat la noua situație: „Fetița este foarte bine, se vede de pe buze. S-a adaptat imediat. I s-au spus tot felul de prostii, că o taie pe burtică și îi ia mațele și o duce în America să le vândă. Fetița este bine”.